File din istoria s. Văleni

Râul Prut Rîul Prut este unul dintre cele mai mari rîuri de pe teritoriul R.M. Îşi ia începutul de pe versantul de sud-est a vf. Goverla, la 15 km spre sud-sud-vest de s. Vorohta, în masivul montan al Carpaţilor Păduroşi Cernogora şi debuşează în Dunăre în s. Giurgiuleşti. De-a lungul cursului traversează la început regiunea Cernăuţi a Ucrainei, apoi prezintă o frontieră naturală între Republica Moldova şi România. Dealungul veacurilor aici pe malul Prutului s-au așezat mai multe sate unul dintre ei fiind satul Văleni. Lungimea rîului este de 967 km, lăţimea medie a bazinului este de 51 km. Prin porţiunea sa de 1200 metri la Dunăre, Prutul asigură accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est.
Prima data satul Văleni apărut în preajma lacului Beleu, a fost menționat documentar în anul 1436 cu denumirea Balintinești. Însă legenda spune că primii locuitori ai satului au fost nişte pescari, care au venit aici pe la jumătatea sec. XVI fiind atraşi de marile cantităţi de peşte ce se găseau în apele bălţilor neâmblate ale Prutului. Mai tîrziu ei și-au adus aici şi familiile. În scurt timp ei au devenit cunoscuți pe pieţile din Bolgrad, Reni, Galaţi ce a atras şi pe alţi pescari pe aceste meleaguri. Însă noii veniţi au fost nevoiţi să se aşeze în partea de deal, unde era altă baltă, formată din altă cotitură a Prutului, dar era mult mai mică. Cei din deal erau numiţi – deleni, iar delenii îi numeau pe cei din vale – vălean sau văleni. Iar în rîndurile cumpărătorilor ieşise chiar o zicală: ”Când apare un vălean, avem peşte pe un an”. Începînd cu 1543 satul în următoarele documente este menţionat ca Văleni.
 

 

 

 

 

 

 

 

Rîpele de la Văleni

 Monument al naturii geologic şi paleontologic „Aflorimentul de la Văleni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, la 0,5 km în sud de satul Văleni, panta de est a văii râului Prut.

Aflorimentul de la Văleni este apărat de Academia de Ştiinţe a Moldovei (14 specii de plante rare de stepă incluse în Carte Roşie a Moldovei) Ephedra distachya ui Gypsophila glomerata.

 
“Dealurile de aur”, Văleni “Dealurile de aur”– brăţara de coline din partea de sud-est a satului, monument geologic, rocile în secţiune (era Paleontologică) fundul fostei mări Sarmatice

 

 

 

 

Rezervața științifică Prutul de Jos Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” funcţionează în baza Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 pentru conservarea unui complex natural acvatic şi de luncă reprezentativ situat în albia Prutului la confluienţa cu fluvial Dunărea. Aici sunt luate sub protecţie de stat pe o suprafaţă de 1691 ha mai multe specii de arbori şi arbuşti, plante ierboase din flora spontană, fauna este reprezentată de specii, inclusiv rare de păsări de baltă: lebăda cucuiată, ciocănitoarea neagră, lopătarul, barza neagră.

Lacul Beleu

 Lacul Beleu, ocupă 628 ha sau 1/3 din suprafaţa rezervaţiei Prutul de Jos. Acesta este un relict al Dunării şi are o vechime de peste 5-6 mii de ani. Adîncimea lui variază între 0,5 – 2 m, lungimea – 5 km, lăţimea -2 km. Lacul este un loc de popas pentru multe păsări migratoare de apă şi de baltă. În Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de peşti, inclusive plătica-de-Dunăre, bibanul-soare, ţigănuşul-bătrân, crapul, şalăul, văduviţa ş.a
Gîrla Manolescu Apa lacului Beleu se află în permanenta comunicaţie cu râul Prut prin cele trei gîrle de acumulare: Manolescu, Popovca şi Bugaiov, iar alte două gărle de evacuare – Rotaru şi Nevodului sunt situate în partea de sud-est a lacului.

 

 

 

Muzeul din Curtea Tradițională Țărănească „Casa Dorului”, s. Văleni Curtea Tradițională Țărănească „Casa Dorului” este locul unde faci cunoştinţă cu trecutul, cu ocupaţiile şi îndeletnicirile strămoşilor noştri, toate exponatele fiind colectate şi păstrate într-o casă bătrînească tradiţională funcţionînd sub forma unui muzeu. Anul creării acestuia este 2013. Specificul muzeului – amenajata casei după tradiția și specificul sec.XIX. cu o expoziție în aer liber a uneltelor și instrumentelor țaranului.

Cele mai atractive exponate:

1.Covoare si costume populare cu o vechime de peste 100 ani

2.Instrumente ale Taranului – plug, duium,tavalug sec XIX.

3.Obiecte din lemn – coveti, piua, vesela de ceramica sec XIX.

4. Război de țesut funcțional sec XIX
Muzeul pîinii și Pensiunea „La gura cuptorului”, s. Văleni Pensiunea „La gura cuptorului” din Văleni. Dispune de 4 camere, care pun la dispoziţie vizitatorilor, 10 locuri de cazare, cu grupuri sanitare separate, living.

Sala de expoziţie de 50 de locuri în care este amplasat “Muzeul pâinii”, este locul unde turistii, sunt serviti cu ceai de plante şi miere de albini, cu cozonac copt la pensiune şi burnacei (porumbei) pe vatră. Aici vizitatorii au ocazia să participe la jucatul pupezei de soacră mare, în compania Bunicai care bate toba, împreuna cu bunelul şi nepoțelul, care au un program artistic ce ţine de obiceiurile de nuntă. Tot aici, la cerinţa clienţilor, este organizat un master class de însuşire a procesului de producţie a pâinii, sau poţi urmări acest proces printr-un program artistic prezentat de colectivul folcloric “Crăiţele”.
Crăiesele grupului etnofolcloric ”Crăițele” propun un program de cântece și obiceiuri strămoșești, unite sub genericul ”Calea sfânta a pâinii”. Pot fi văzute toate obiceiurile și tradițiile țaranilor din Văleni de la semănatul grâului primavara și până la jucatul colacilor toamna. Toba o bate ”Bunica” – Lidia Bejenaru din Valeni.